Curtea Constituţională a decis că Parlamentul nu poate simplifica procedura de alegere a preşedintelui printr-o lege organică. Situaţia politică din Moldova e departe de a se calma. Deputaţii vorbesc despre anticipate sau despre un nou referendum.
Parlamentul nu poate institui prin lege organică o altă majoritate de alegere a preşedintelui ţării în cazul dizolvării multiple a Legislativului cauzată de eşuarea alegerii şefului statului. „Nicio lege nu poate fi mai presus de Constituţie", au explicat judecătorii Curţii Constituţionale, sugerându-le deputaţilor să găsească în timpul cel mai scurt o soluţie pentru criza politică.
Deputaţii Alianţei pentru Integrare Europeană ceruseră magistraţilor să interpreteze articolul 78 din Constituţia Republicii Moldova, ce stabileşte că şeful statului este ales în Parlament cu votul a două treimi sau 61 de deputaţi din cei 101 aleşi.
„Articolul 78 este ca un câine fără coadă: merge până la turul I şi II, dar nu spune ce facem în cazul alegerilor repetate", a motivat demersul preşedintele Comisiei juridice din Parlament, liberalul Victor Popa. Autorii sesizării au pledat pentru o lege organică ce ar institui o procedură mai simplă de alegere a preşedintelui - un mecanism gradual, după modelul Constituţiei Greciei, prin care numărul de voturi scade de la un tur la altul până la majoritatea simplă de 51 de voturi.
Deşi sesizarea a fost semnată şi de un deputat PLDM, formaţiunea s-a împotrivit modificării Constituţiei printr-o lege organică. Premierul liberal-democrat Vlad Filat a explicat că s-a alăturat demersului colegilor pentru a pune punct discuţiilor în contradictoriu din cadrul coaliţiei de guvernare. El crede că cea mai bună soluţie este revizuirea Legii Supreme printr-un referendum sau cu votul a 67 de deputaţi, aşa cum prevede Constituţia în vigoare.
Ideea este agreată şi de liderul Partidului
