Într-un top al cheltuielilor prioritare, românii pun datoriile la bănci imediat sub hrană şi medicamente. Mulţi se sperie de riscurile întârzierilor şi le resimt ca pe o povară. Agenţii de colectare a debitelor sunt adevăraţi duşmani pentru restanţieri. Persoanele care au credite se simt ruşinate când nu îşi pot plăti datoriile.
Ratele la credite sunt o grijă zilnică pentru mulţi români. Atunci când acestea nu mai pot fi plătite la timp, ele devin o adevărată povară, iar restanţierii se confruntă cu reacţii de tot felul, de la teamă, la ruşine. O cercetare sociologică realizată de Mercury Research arată că unii respondenţi îşi fac un plan al bugetului lunar atunci când primesc salariul pentru a se asigura că priorităţile sunt luate în considerare primele. Există însă şi o altă categorie de restanţieri: cei care acoperă mai degrabă cheltuielile pe măsură ce apar.
Într-un top al priorităţilor, nici pentru unii, nici pentru alţii datoriile la bănci nu se situează pe primul loc, chiar dacă sunt considerate importante. Astfel, românii preferă să-şi plătească utilităţile, să-şi asigure medicamentele şi mâncarea sau să acopere cheltuielile cu copiii înainte de a scoate din buzunar bani pentru restanţele la bănci. Problemele apar însă atunci când nu mai pot face faţă cheltuielilor şi sunt somaţi fie de bancă, fie de o firmă de recuperare de creanţe să-şi acopere datoriile.
„Chiar dacă datoriile la bănci sunt considerate o prioritate, uneori sunt amânate", explică sociologul Mircea Kivu. De cele mai multe ori, motivaţia este aceeaşi - 90% din români nu îşi plătesc ratele pentru că nu au bani, mai arată cercetarea. Printre cheltuielile la care hotărăsc să renunţe în favoarea restanţelor la bănci se numără cele pentru benzină sau pentru îmbrăcăminte. Cei mai mulţi români nu sunt însă dispuşi să renunţe la ţigări pentru a scăpa de povara băncilor.
Reacţii
