Medicamentele antivirale care inhibă replicarea virusului gripal reprezintă terapia primară utilizată pentru a diminua boala. Cu toate acestea, există două limitări semnificative pentru utilizarea lor eficientă: exercită o presiune selectivă asupra virusului, care generează mai mulţi patogeni virali rezistenţi la tratament; nu inhibă în mod direct leziunile pulmonare mediate imun, care sunt o componentă importantă a bolii. Aflăm din BASIC (Buletinul de actualităţi săptămânale al Institutului Cantacuzino) că un grup de cercetători din Japonia şi SUA susţine că deprimarea răspunsului imun al gazdei împotriva gripei poate fi combătută cu un imunomodulator AAD-R (analog al sfingozinei) care oferă protecţie semnificativă (28%) la mortalitate, mai mare faţă de cea oferită de oseltamivir în monoterapie (50%). AAD-R combinat cu oseltamivir oferă o protecţie înaltă (96%) faţă de o boală letală. Mecanismul de acţiune al medicamentului constă în inhibarea răspunsurilor celulare în citokine/chemokine, prin care se limitează leziunile imunopatologice, menţinând în acelaşi timp controlul gazdei asupra replicării virale. Furtuna citokinelor joacă un rol în patogeneza unei game largi de boli virale şi bacteriene; din punct d Publicitate e vedere imunologic, o abordare terapeutică care foloseşte analogi de sfingozină este de interes deosebit. Factorii implicaţi în morbiditatea şi mortalitatea crescută în infecţia cu virus gripal includ furtuna de citokine, infiltrate inflamatorii şi distrugeri tisulare. Leziunile pulmonare mediate imun au fost observate în infecţia cu virusul gripei aviare (H5N1), precum şi în pandemia de gripă din 1918–1919, care a determinat cca 50 de milioane de decese. Mai recent, pandemia cu virusul gripal H1N1-2009 a dus la decesul a mai mult de 18.000 de oameni, cu afectare pulmonară asociată. Această nouă tulpină pandemică a stârnit îngrijorare, d