Süddeutsche Zeitung, Munchen: Ei cer mai multă transparenţă şi democraţie directă, şi aproape fiecare al zecelea alegător berlinez le-a dat votul. Partidul Piraţilor nu mai este un partid pentru tocilarii obsedaţi de Internet, ci reprezintă cereri ale unui segment extins al societăţii.

Articol preluat din Presseurop.eu/ro, revistă a presei europene, în zece limbi. Numai în două privinţe par să fie de acord alegătorii oraşului Berlin [care au votat pe 18 septembrie], care este divizat în atât de multe medii diferite: nimănui nu-i place FDP, care nu primeşte mai mult de 3% din voturi nici în cartierele mai burgheze din vest – şi în toate părţile oraşului piraţii se situează mult deasupra pragului de 5%. În unele părţi sunt înaintea Verzilor, în altele chiar mai bine clasaţi decât CDU.

Dar blocurile din Marzahn-Hellersdorf şi casele burgheze din Steglitz sunt atât de depărtate de orice boemă digitală, încât baza electorală a piraţilor nu poate fi redusă la o formă oarecare de comunitate virtuală conspirativă. Noţiunea emfatică a libertăţii promovată de Partidul Piraţilor pare să fie mai prizată de ansamblul societăţii decât liberalismul cu gel şi cravate al FDP.

Baza programului Partidului Piraţilor din Berlin o constituie puncte precum gratuitatea transportului public de proximitate şi dreptul la un venit minim garantat, pentru care comentatorii i-au catalogat pe piraţi în noaptea votului drept “radicali de stânga”. Modul de a se îmbrăca cu hanorace al unor membri ai formaţiunii vrea să întărească o asemenea impresie. Valorile de bază ale piraţilor nu pot fi însă încadrate în conformitate cu clivajul clasic dreapta-stânga.

Devizele mişcării piraţilor

“Liber”, “deschis”, dar mai ales “transparent' sunt devizele care marchează programul mişcării piraţilor, de când aceasta a luat fiinţă în Suedia în urmă cu cinci ani, ca reacţie împotriva le