Din 65 de staţii de metrou planificate, abia 2 au fost inaugurate

Primăria vrea 6.000 de locuri de parcare, însă doar 800 sunt pe drum

Pasajele rutiere, singurul capitol la care autorităţile se laudă

Bucureştiul are nevoie de o schimbare la faţă şi investiţiile în infrastructură sunt elemente-cheie în procesul de transformare a Capitalei, într-un oraş european în adevăratul sens al cuvântului. Toţi edilii care s-au perindat în cei 20 şi ceva de ani de eră post-decembristă la Primăria Generală sau pe la primăriile de sector au demarat proiecte, au lansat idei lăsând cel puţin impresia că intenţii bune există. Însă când ne uităm la rezultatele acestor intenţii, realizăm că ritmul cu care se realizează proiectele ambiţioase ale autorităţilor este unul dezamăgitor. Din zeci de staţii prevăzute în planul de extindere a metroului bucureştean, doar câteva au fost realizate şi doar alte câteva au şanse să fie puse în funcţiune în viitorul apropiat. Din mii de locuri de parcare programate, niciunul nu este gata şi doar câteva sute sunt în faza de execuţie. Doar pasajele rutiere pot fi trecute la capitolul realizări şi poate nici acestea nu sunt de ajuns pentru a uşura modul de viaţă al bucureştenilor.

Un studiu realizat de compania de consultanţă imobiliară CBRE România arată că programul de investiţii în pasajele rutiere, extinderea reţelei de metrou, dezvoltarea centrului vechi şi transformarea Bucureştiului într-un pol al lucrărilor de infrastructură rutieră urbană există, dar toate aceste eforturi au rezultate întârziate. O primă concluzie a raportului este că, din perspectiva impactului pe care l-a avut asupra pieţei imobiliare, programul de investiţii privind pasajele rutiere şi-a dovedit deja utilitatea. Pasajul Băneasa (inaugurat de 12 decembrie 2009) este cel mai elocvent exemplu deoarece a schimbat radical traficul în zona de Nord (l