Reprezentantul romilor, Gelu Duminică, arată că ţiganii au \"rugat\" încă de la prima Adunare Naţională, din 1919, ca termenul să nu mai fie folosit.

Modificarea definiţiilor termenilor ţigan şi jidan, din DEX, ar putea avea tocmai efectul invers celui scontat: ar "legifera" folosirea lor, iar capcana "dublei negaţii" ar face mai mult rău decât bine.

Reprezentanţii comunităţilor rome şi evreieşti şi cei ai Academiei Române şi Institutului de Linvgistică poartă discuţii în vederea rectificării definiţiilor termenilor ţigan şi jidan din noua ediţie a Dicţionarului Explicativ al Limbii Române (DEX).

Ce solicită romii şi evreii

Romii reclamă explicaţia de la punctul 3 a termenului ţigan, şi anume "epitet dat unei persoane cu apucături rele", care se regăseşte în ediţia a II-a din 2009 a DEX. Ei solicită ca Academia Română să menţioneze în următoarea ediţie a DEX caracterul peiorativ al cuvântului ţigan, să specifice că folosirea acestuia nu este recomandată şi să definească minoritatea naţională în dreptul cuvântului rom.

Solicitarea organizaţiilor rome are avizul Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului (MCA) din România cere modificarea definiţiei cuvântului jidan – "termen injurios la adresa evreilor", pe care îl consideră revoltător şi doreşte, de asemenea, ca în dreptul acestuia să se regăsească menţiunea "peiorativ". În fapt, aceasta a şi existat în ediţia din 1998 a DEX, fiind înlocuită, anul următor, dintr-o eroare, susţin oficialităţile, cu menţiunea "familiar".

Ce oferă Academia Română

Directorul Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti", Marius Sala, de asemenea vicepreşedinte al Academiei Române, precizează, din start, că termenii ţigan şi jidan nu pot fi, pur şi simplu, excluşi din DEX.

"Nu putem scoate cuvinte d