Cu o investiţie iniţială de aproximativ 30.000 de euro, îţi poţi deschide o ciupercărie care să-ţi aducă o cifră de afaceri anuală de peste 10.000 de euro. Cultivatorii de ciuperci din România se plâng că piaţa de desfacere aparţine în prezent intermediarilor şi că sunt obligaţi să se rezume doar la pizzerii, târguri şi magazine mici.
Afacerea cu ciuperci a luat amploare în România în ultimii ani datorită ratei profitabilităţii de care are parte investitorul. Însă, chiar dacă investiţia este accesibilă şi efortul depus într-un asemenea business este relativ mic, deschiderea unei ciupercării necesită o răbdare de fier şi cunoştinţe în domeniu.
„Este o afacere care presupune destul de multe riscuri, mai ales din cauza intermediarilor, mai mult sau mai puţin avizaţi, acceptaţi tacit, inclusiv de marile magazine", explică Nicolae Snagoveanu, un producător de ciuperci din Capitală.
Bucureşteanul s-a decis în 2007 să investească într-o mică ciupercărie de aproximativ 280 de metri pătraţi, care să producă ciuperci din specia „Pleurotus Ostreatus", „buretele de fag" cum este numită în popor. S-a documentat, şi-a calculat bugetul disponibil şi, într-un final, a dat startul afacerii. Investiţia iniţială s-a ridicat la aproximativ 20.000 de euro, bani destinaţi amenajării construcţiei şi dotării cu aparatură tehnică. Din această sumă, 60% au fost fonduri proprii, 30% fonduri europene nerambursabile şi 10% împrumuturi. Însă dotarea iniţială cu aparatură tehnică s-a dovedit ineficientă. Astfel, Snagoveanu a fost constrâns să mai investească încă 10.000 de euro pentru modernizarea ciupercăriei.
De cealaltă parte, în Iaşi, Dumitru Chiroşca, un alt producător de ciuperci, a investit în afacerea sa, în 2009, o sumă mult mai mare, aproximativ 120.000 de euro.
Intermediarii, principala problemă
Faţă de Snagoveanu, acesta cultivă ciuperci din specia „
