Listeria monocytogenes determină două tipuri de sindroame clinice umane importante: toxiinfecţii alimentare şi infecţii sistemice (septicemii, meningoencefalite). Diagnosticul bacteriologic al acestora din urmă este detaliat, la rubrica In vitro, de dna dr. Maria Nica, dl prof. dr. Emanoil Ceauşu şi colab.
Genul Listeria este alcătuit din microorganisme ubicuitare, prezente pe sol, vegetale, animale domestice, alimente crude (carne de pasăre, lapte, brânză, somon afumat, vegetale prelucrate în condiţii precare de igienă) (1). Din punct de vedere morfotinctorial, se prezintă sub forma unor bacili scurţi, Gram pozitivi, nesporulaţi, dispuşi izolat, în unghiuri ascuţite, paralel în perechi şi palisade (2, 3). Fac parte din familia Listeriaceae, în cadrul ordinului Bacillales. Speciile genului Listeria se împart în două linii distincte de descendenţă: grupul Listeria monocytogenes (L. innocua, L. ivanovii, L. marthi, L. monocytogenes, L. seeligeri, L. welshmeri), respectiv L. grayi. Dintre cele şapte specii, doar L. monocytogenes şi L. ivanovii sunt considerate patogene pentru om şi animale (4, 5). Listeria monocytogenes determină două tipuri de sindroame clinice umane importante: toxiinfecţii alimentare (din cauza contaminării alimentelor crude şi capacităţii de multiplicare la +4°C – în frigider) şi infecţii sistemice (septicemii, meningoencefalite cu o mortalitate de până la 50%). Infecţiile focale, secundare, cu L. monocytogenes, includ endocardite, artrite, osteomielite, abcese intraabdominale, endoftalmite, peritonite, infecţii de cateter, infecţii pleuropulmonare etc. (6, 7). Căile de pătrundere în organism sunt diverse: digestivă, respiratorie, cutanată, conjunctivală. Afecţiunile determinate de Listeria monocytogenes la om sunt prezente în special la persoane cu factori de risc: femei însărcinate (portaj la nivelul tractului genital), vârst
