Cresterea puternica a Turciei in ultimii ani pune Romania in umbra. Turcia a fost prima tara spre care s-au indreptat romanii dupa deschiderea granitelor, in cautare de lucru. Asta s-a intimplat inca din 1990, cind comertul cu blugi si guma era la cote inalte. Intre timp, negotul cu aur si turismul au prevalat. Ambele indeletniciri, la care turcii s-au dovedit a fi foarte priceputi, se regasesc la tot pasul in Istanbul, metropola straveche care leaga doua continente. Poate ca orasul ar fi cel mai nimerit sa gazduiasca bursa internationala a aurului si nu e deloc exclus ca asta sa se si intimple intr-un viitor mai apropiat decit s-ar astepta oricine. Cum, bunaoara, se intimpla de un an incoace in plan extern, de cind turcii au ridicat tonul ca sa se poata face auziti in regiunea Orientului Mijlociu, dar si in marile capitale ale lumii. Revirimentul politicii externe, daca i se poate spune asa, a avut loc dupa moartea a noua turci intr-un convoi cu ajutoare destinate palestinienilor, blocat insa de fortele speciale israeliene. Faptul ca Israelul a refuzat sa-si ceara scuze dupa atac, asa cum ceruse Ankara, a provocat un bun prilej de afirmare a Turciei ca putere regionala. Acest lucru s-a vazut inclusiv in conflictul intern din Siria, pe care guvernul radical al lui Tayyip Erdogan s-a angajat sa-l medieze. De altfel, Turcia a primit cel mai mare numar de refugiati din aceasta tara - citeva zeci de mii. Acum, Ankara incearca sa stabileasca o alianta cu Egiptul, celalalt stat mare din regiune, care, daca se va dovedi viabila, va constitui o puternica axa nu doar politica in regiune. Pentru asta insa ambele tari mai trebuie sa astepte rezultatul primelor alegeri post-Mubarak din Egipt, programate pentru data de 21 noiembrie. Pe de alta parte, cresterea economica sustinuta a Turciei este vazuta de multi drept motiv de relaxare in demersurile pe care aceasta tara le-a facut