Încă din vara anului 2007 "creşterea nivelului de interoperabilitate al structurilor militare naţionale cu cele ale NATO" reprezenta obiectivul principal al armatei noastre. Chiar de la acea vreme oficialii susţineau că avioanele MiG-21 aflate în dotarea forţelor aeriene române nu vor mai fi funcţionale după 2012. Astfel că, atunci, soluţia identificată era achiziţionarea a 48 de avioane noi F-16, suma necesară acestei investiţii ridicându-se la peste patru miliarde dolari. De atunci, însă, în fiecare an bugetul MApN a scăzut, iar reprezentanţii ministerului nu au mai reuşit să îndeplinească proiectul.
În primăvara anului trecut a fost abordată o altă soluţie - achiziţionarea de avioane second-hand de tip F-16, care să intre în dotarea flotei aeriene militare a României. Potrivit discuţiilor purtate la vremea respectivă între reprezentanţii MApN şi oficialii SUA, noul proiect presupunea costuri cuprinse între 900 de milioane şi 1,3 miliarde dolari. Avioanele propriu-zise ar fi fost oferite gratuit, însă ţării noastre îi revenea sarcina să platească circa 900 de milioane de dolari pentru antrenarea piloţilor, mentenanţă şi upgradare şi pentru adaptarea infrastructurii aeroportuare. Peste 400 de milioane de dolari din total ar fi fost alocate pentru pregătirea piloţilor români. De asemenea, România ar mai fi trebuit să plătească achiziţionarea armamentului care ar fi fost instalat pe avioane, suma totală finală pentru achiziţionarea de avioane F-16 ridicându-se, astfel, la 1,1 - 1,3 miliarde dolari, au precizat, anul trecut, surse apropiate negocierilor bilaterale. Întregul pachet, în forma sa finală, urma să se regăsească într-un acord ce ar fi trebuit să fie încheiat între Guvernul român şi Executivul american.
Potrivit prezentării cu privire la Programul "Avion Multirol al Forţelor Aeriene Române", pe care ministrul apărării naţionale, Gabriel Oprea,
