Alexăndrenii care vor să viziteze un loc plin de istorie pot face o plimbare în week-end până la Turnu Măgurele, pentru a vedea cetatea Turris. Pe malul stâng al Dunării dăinuie şi astăzi ruinele cetăţii Turris, una dintre cele mai vechi vestigii din judeţ.
Pentru toţi cei care au ajuns în oraşul teleormănean de la Dunăre, cetatea reprezintă un punct de atracţie. Situată în apropierea oraşului Turnu Măgurele, pe malul stâng al Dunării, cetatea are o istorie de aproape 2000 de ani, care pleacă din perioada romană, ruinele vestigiului rămânând şi astăzi în picioare. Deşi din vechea cetate cu încărcătură istorică au mai rămas doar nişte ziduri, iar accesul la acest monument este destul de greoi (cetatea este situată la ieşirea din oraş, pe câmp), vizitarea acestui vestigiu poate fi un prilej de cunoaştere a istoriei teleormănene. Istoricii spun că prima atestare a cetăţii de pe malul stâng al Dunării apare din secolul II d.H, în analele vremii fiind menţionată ca o „puternică fortificaţie”. Istoria arată că pe ruinele acestei fortificaţii a fost ridicată cetatea lui Constantin cel Mare, în secolul IV d.H. Se pare că locul de lângă malul Dunării a fost preferat de înaintaşi, dovadă faptul că, peste alte câteva sute de ani, pe locul ruinelor cetăţii lui Constantin cel Mare, s-a ridicat o altă cetate. Decizia de a suprapune cetatea peste cea romană a aparţinut domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1393). Nu mulţi cunosc povestea acestei cetăţii, singurii care pot spune câte ceva despre acest monument sunt istoricii teleormăneni, dar şi câţiva turneni mai în vârstă. „Cetatea Turnu a jucat un rol important în sistemul defensiv al Ţării Româneşti, mai ales în perioada domniei lui Mircea cel Bătrân, când voievodul ridicase pavăză împotriva ameninţării otomane din sudul Dunării”, spune Marin Dună, profesorul de istorie pensionar.
La sfârşitul domniei lui Mircea
