„Adevărul“ a obţinut un document al Ministerului Educaţiei care arată că marile universităţi de stat dau şi absolvenţi foarte slabi. Aproape 40% din profesorii care au picat cu note sub 5 la titularizare sunt produsul a cinci universităţi, din care patru de stat.

Andrei Marga: Există o vastă demotivare a corpului didactic din România cauzată de caracterul aleatoriu al politicilor educaţionale din România Surpriza este completă: printre cele cinci universităţi care au produs cei mai mulţi dintre profesorii care au picat lamentabil la examenul de titularizare din luna iunie, doar numele uneia dintre ele putea fi prevăzut: „Spiru Haret" (USH). Urmează, în ordine, „Babeş-Bolyai" din Cluj (UBB), Universitatea din Bucureşti (UB), cea din Craiova şi „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Trei dintre aceste instituţii ocupă şi podiumul în clasamentul celor mai bune universităţi din România, potrivit clasificării făcute recent de Asociaţia Universităţilor Europene.

Prima surpriză

Potrivit documentului intern al Ministerului Educaţiei, obţinut de „Adevărul" , UBB numără peste 650 de candidaţi cu note mai mici decât 5-ul de trecere, la distanţă destul de mare totuşi, faţă de numărul absolvenţilor cu performanţe similare proveniţi din celelalte două mari universităţi ale României: 460 - UB şi aproximativ 440, „Al. I. Cuza" din Iaşi.

Cum se explică această aparentă contradicţie între calitatea absolvenţilor proveniţi din marile universităţi ale României şi calitatea procesului educativ desfăşurat în aceste instituţii, potrivit recentei clasificări a universităţilor? Secretar de stat în Ministerul Educaţiei, Oana Badea spune că explicaţia rezidă în criteriile cu care s-a operat în cele două ocazii. „Analiza noastră este foarte simplă: ce resursă umană îmi oferă învăţământul superior din care eu învăţământ preuniversitar să fac o selecţie a celor mai buni viitori