Reuniunea miniştrilor de interne ai statelor membre UE, la Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) care are loc joi la Bruxelles, va însemna cel mai probabil o nouă amânare privind decizia de a primi România şi Bulgaria în zona Schengen, în care vizele şi controalele la frontieră nu mai sunt necesare. Finlanda şi Olanda se opun extinderii zonei, în timp ce Franţa şi Germania vor propune un compromis: aderarea în doi paşi, începând cu frontierele maritime şi aeriene.
Eurodeputata finlandeză Sari Essayah, membră a grupului Partidului Popular European, a explicat în exclusivitate pentru gândul care crede că sunt cele două principale motive pentru care Finlanda se opune aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Este vorba despre problemele create de romi şi despre corupţia şi lipsa de transparenţă din vămi. Finlanda nu susţine nici "compromisul" procedural pe care îl propun Franţa şi Germania.
Sari Essayah a recunoscut că gestul Olandei şi al Finlandei de a se opune "este un pic nedrept" şi că ceea ce se întâmplă acum este de fapt o decizie politică, fără a ţine cont de criteriile tehnice de aderare la Schengen. Este vorba de "o încercare de a repara o greşeală mai veche": admiterea României şi Bulgariei în UE, în 2007 - un pas făcut prea devreme şi pripit.
Poziţia pe care Finlanda o va susţine joi la Bruxelles este că o decizie privind aderarea României şi bulgariei la Schengen trebuie să fie luată după Raportul de monitorizare a Justiţiei din februarie 2012.
Unul dintre cele mai importante motive de respingere a României este gestionarea minorităţii rome, care creează probleme în Europa. "Când avem discuţii în Parlament despre situaţia romilor din România, mulţi spun că ar trebui să aşteptăm până când putem fi siguri că România şi Bulgaria au grijă cum trebuie de grupurile lor minoritare. Apoi putem decide dacă cele două
