După ce Finlanda a anunţat, miercuri, că se va alătura Olandei în decizia de a vota împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, eurodeputatul finlandez Sari Essayah a declarat pentru Gândul că în acest fel se încearcă "repararea" greşelii din 2007, anul aderării acestor două state la UE.
Cu toate că Essayah a recunoscut gestul Olandei şi al Finlandei ca fiind unul "un pic nedrept" şi a precizat că ceea ce se întâmplă acum este de fapt o decizie politică, ea reprezintă "o încercare de a repara o greşeală mai veche": admiterea României şi Bulgariei în UE, în 2007 - un pas făcut prea devreme şi pripit.
"Sunt voci care spun că România şi Bulgaria au fost primite prea devreme în UE şi că poate ar fi trebuit să mai aşteptăm câţiva ani. La admiterea în UE existau aceste criterii privind corupţia, transparenţa, societatea. Greşeala a fost făcută atunci. Pot înţelege acest punct de vedere: am îndeplinit toate criteriile tehnice, de ce vă mai plângeţi? Dar aceşti oameni trebuie să înţeleagă că atunci (în 2007) am ezitat şi că acum încercăm să reparăm greşeala pe care am făcut-o atunci. Ştiu că este puţin nedrept", spune eurodeputata.
"Nu ar trebui să fie aşa. Chiar dacă spunem că sunt chestiuni tehnice în cazul aderării la Schengen, ultimul cuvânt îl are decizia politică ", recunoaşte eurodeputata. La fel se întâmplă cu criza euro şi cu Grecia, spune Essaya: "De ce se află acum zona euro în criză, de ce a fost admisă Grecia în zona euro, când existau 5 criterii pentru admitere? Pentru că s-a luat o decizie politică".
Proasta gestionare a comunităţii rome, principalul motiv de respingere
Potrivit eurodeputatei, cel mai important motiv de respingere a României este gestionarea romilor.
"Când avem discuţii în Parlament despre situaţia romilor din România, mulţi spun că ar trebui să aşteptăm până c
