Mai sunt aproximativ trei săptă­mâni până când Guvernul ar tre­bui să transmită Parl­a­mentului bugetul pen­tru anul viitor, dar Ministerul Finanţelor încă nu ştie pe ce indicatori macro va merge în 2012 şi care va fi creşterea economică luată în considerare.

Legea bugetului este cel mai im­portant act al unui an fiscal, iar de construcţia acestuia depind foarte multe lucruri, inclusiv alegerile din 2012. Creş­terea economică pe care va miza anul viitor Ministerul Finanţelor şi, implicit, Guvernul, este incertă, plaja estimărilor privind creşterea PIB fiind destul de mare. În timp ce Comisia Na­ţio­nală de Prognoză se pregăteşte să taie estimarea privind creşterea econo­mică din 2012 spre 2,5-3,2% de la 3,5-4%, preşedintele Traian Băsescu reco­mandă guvernului construcţia buge­tului pe o ipoteză de creştere a PIB de 2 - 2,5%.

Deşi 2012 se profila până acum ca fiind mai bun decât 2011, acum unii ban­cheri internaţionali anticipează un avans al PIB de doar 1%, adică o creş­te­re economică mai slabă decât în acest an.

Bătut în cuie rămâne doar deficitul bugetar de 3% din PIB, atât pe meto­do­logia europeană, cât şi pe cash. Re­du­cerea semnificativă a deficitului bugetar anul viitor, de la 4,4% din PIB în acest an (24 mld. lei), este problema prin­cipală. Iar impactul ajustării creşterii eco­nomice asupra bugetului este sem­nificativ. În plus, situaţia este compli­cată şi de includerea în buget a com­pa­niilor de stat cu pierderi.

Gheorghe Gherghina, cel care face bugetul României de mai bine de un de­ceniu şi unul dintre puţinii specialişti ro­mâni în politici bugetare, a declarat ieri că revizuirea creşterii economice pentru 2012 este posibilă, însă cauzele nu vor fi locale, ci externe.

"Pentru România cel mai important suport de dezvoltare şi creştere economică îl reprezintă resursele de la UE care pot fi utilizate în