Romanul „Ştiri despre o răpire“ al scriitorului Gabriel García Márquez s-a transformat într-un adevărat simbol al opoziţiei din Iran, fiind vândut în mii de exemplare.

După ce Mir Hossein Mousavi, unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi din această ţară, a afirmat că povestea lui Márquez seamănă cu întâmplările pe care el însuşi le-a trăit în captivitate, cartea a dispărut din librării, vândută pe sub mână şi la preţuri exorbitante. „Dacă vreţi să aflaţi cum arată perioada petrecută în captivitate, citiţi «Ştiri despre o răpire»", a spus intelectualul iranian, considerat un lider al grupului care se opune regimului de la Teheran.

Afirmaţia se pare că ar fi fost făcută într-o întâlnire cu fiicele sale, desfăşurată în prezenţa unor oficiali care asigurau paza şi este prima care i-a fost permisă de la mijlocul lunii februarie, de când se află în arest, împreună cu soţia sa. Cuvintele lui despre romanul lui Márquez sunt o încercare de a dezvălui ceva din coşmarul pe care îl trăieşte.

„Ştiri despre o răpire", apărut şi la Editura RAO, redă povestea a zece jurnalişti răpiţi de traficanţii de droguri pentru a forţa guvernul să anuleze tratatul de extrădare. Cartea surprinde realitatea din Columbia anilor '80, condusă de un guvern fără credibilitate şi corupt, o ţară în care traficanţii de droguri câştigă sume fabuloase. Relatarea întâmplărilor pe care ostaticii le trăiesc în acele luni de captivitate este extrem de curajoasă.