Taxa de clawback adoptată miercuri de Guvern prin Ordonanţă de Urgenţă este foarte puţin sustenabilă, acuză reprezentanţii industriei de medicamente. Practic, potrivit noilor prevederi, producătorii trebuie să acopere din propriul buzunar toate consumurile de medicamente compensate pe care nu le poate acoperi guvernul de la buget. Valoarea contribuţiei de clawback porneşte de la 33% din volumul de vânzări şi poate ajunge şi la 70 de procente. Vorbim despre nişte sume uriaşe, care nu pot fi suportate de industria farma, spune la RFI Sorin Popescu, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.
Sorin Popescu: Conform acestei suprataxe adoptate de Guvern, producătorii ar trebui să acopere toate consumurile de medicamente pe care nu le poate acoperi Guvernul. Exact cum a explicat şi dl. ministru (al Sănătăţii – Ladislau Ritli, n.red.), dacă pacientul a avut nevoie să consume mai multe medicamente decât au putut să plătească prin bugetul de stat, diferenţa ar trebui plătită de producători.
Partea foarte îngrijorătoare este că, atâta timp cât bugetul este mult decalat faţă de consum, aceste sume sunt uriaşe şi, evident, nu pot fi plătite de către producători. Asta mai ales în contextul actual, în care statul nu ne-a plătit de aproape un an de zile, iar datoriile sunt de peste un miliard de euro. Chiar taxa de clawback înseamnă că plăteşti ceva înapoi, nu înainte să-ţi primeşti banii. Practic, tot ceea ce nu poate face Guvernul prin rectificare bugetară, trebuie să facă producătorii.
Rep.: Aşadar, dacă avem un consum real de 150 de milioane de lei, iar bugetul acoperă doar 100 de milioane, producătorii de medicamente acoperă diferenţa...
Sorin Popescu: Adică 50 de milioane, deci 33%, dar, după cum spunea dl. ministru, se poate ajunge şi până la 60-70%, pentru că necesarul de tratamente în România este enorm. Româ
