+

Multe ambiguităţi şi consecinţe ne­plă­cu­te pentru România au rezultat şi probabil vor continua după ce zia­­rul Gândul a publicat telegrama fostului ambasador american la Bu­cu­reşti Nicholas Taubman despre în­tâlnirea Traian Băsescu-Richard Lugar. Am fost şi sunt încă reticent la ca­pacităţile profesionale pe care le poa­te demonstra un ambasador po­litic, aşa cum era Taubman. Una este să fii diplomat de carieră, să reţii ce este esenţial şi să poţi aşterne pe hâr­tie o telegramă aşa cum e necesară şi utilă într-un astfel de sistem. Din punctul acesta de vedere, am reţineri­le mele. Dincolo de acest aspect, am citit cu foarte mare atenţie conţinutul te­legramei. Discuţia dintre cunoscutul senator american şi preşedintele României avea loc în 2008, la o săp­tămână-două după invazia militară rusească în Georgia. Şeful statului român părea destul de înfierbântat. Ca român simplu, avea probabil dreptul să se comporte aşa ori să spună tot so­iul de vorbe apăsate. Suntem destui cei care ne uităm la Est cu mânie, pe bună dreptate.

Însă în calitate de prim demnitar al României şi de personaj politic ce coordonează politică externă şi de se­curitate, Traian Băsescu n-ar fi trebuit să facă niciodată afirmaţiile citate cu ghilimele în acea telegramă. Chiar şi în spatele uşilor închise, faţă în faţă cu un important politician american, nu lansezi nici măcar teoretic ideea că România ar putea avea orice fel de iniţiativă militară în legătură cu Rusia. Sunt multe argumente şi le voi lua pe rând. Înainte însă e nevoie de o precizare importantă. Purtătorul de cuvânt al Administraţiei Preziden­ţiale, consilierul de stat Valeriu Turcan, a dezminţit aproximativ con­vin­g­ător, afirmând faptul că „discuţia cu senatorul Lugar nu s-a purtat în aceşti termeni”. Neavând stenograma di­a­logului Băsescu-Lugar, nu putem de­cât să-l credem pe purtătorul de cu­vânt. Vine însă mom