Inteleg situatia grea in care s-a aflat Ludovic Orban cu ocazia votului pe care trebuia sa-l primeasca fratele sau ca nou ministru. Inteleg de ce Ludovic Orban nu a putut sa voteze impotriva lui Leonard Orban si inteleg de ce a ales solutia decenta a abtinerii.
Ceea ce nu inteleg este explicatia pe care domnia sa a dat-o pentru imposibilitatea de vota in favoarea fratelui sau. "Azi nu pot sa votez nici 'pentru', ar insemna sa votez cu Guvernul Boc, un lucru pe care nu-l voi face nicodata, pentru ca tot ceeea ce s-a nascut din Traian Basescu nu a facut altceva decat sa dea foc Romaniei si sa creeze un rau imens fiecaruia dintre romani", ne spune Ludovic Orban.
Daca domnia sa ar fi spus ca nu socoteste necesar noul minister sau ca nu este de acord cu atributiile acestuia sau ca noul ministru nu are parghiile necesare pentru a-si indeplini misiunea as fi inteles. Caci ar fi fost vorba despre argumente punctuale in privinta noii structuri ministeriale.
Ce ne spune noua Ludovic Orban este ca nu poate vota in favoarea vreunei initiative a actualului Cabinet, oricare ar fi ea si a ridicat aceasta imposibilitate la rang de convingere, de principiu. A face din pozitia de Gigi Contra o convingere mi se pare fundamental gresit si daunator interesului public.
Din nefericire, Ludovic Orban nu este o exceptie, ci exponentul unei mentalitati covarsitor majoritare in politica romaneasca, populata de oameni dominati de reflexe pavloviene. Puterea, indiferent care ar fi ea, nu are dreptate chiar inainte de a deschide gura, iar Opozitia se opune la orice, chiar si unei legi prin care bunastarea si fericirea ar deveni general obligatorii in Romania.
Asa se face ca actuala opozitie a respins chiar si putinele idei bune ale puterii. Am vazut liberalii opunandu-se, cot la cot cu sindicatele, noului Cod al Muncii, atat de liberal i