Anul acesta au trecut cel mai important test al actorilor absolvenţi. Au avut emoţii, speranţe, visuri, dar şi texte bune pe care le-au tratat cu seriozitate iar rezultatele au fost pe măsura pregătirii lor: Premiul Ştefan Iordache pentru Diana Croitoru şi Premiul pentru cea mai bună actriţă pentru Ştefania Dumitru.

Ca şi Diana Croitoru, Ştefania a participat şi anul trecut la Gala Tânărului Actor şi, după încheierea competiţiei, şi-a propus să revină şi să arate ce poate pe scenă. La ediţia din 2011, a pregătit monologul „Patricidul" după Ion Sava, text cu care a impresionat publicul şi juriul şi i-a adus Premiul pentru cea mai bună actriţă.

Pentru absolvenţii de teatru, este importantă Gala HOP?

Ştefania Dumitru: După absolvire e importantă! Nu ştii la ce să te aştepţi, plus că ai aşteptări, mai ales când auzi că juriul este format din oameni cunoscuţi, că vin directori de teatru să te vadă, alţi actori, eşti în priză tot timpul. Anul trecut am fost destul de dezorientată, am avut foarte multe emoţii, culmea a fost că aceste emoţii de dinaintea spectacolului s-au potrivit foarte bine cu personajul. Disperarea personajului era disperarea mea, mă tot întrebam ce caut acolo, cine m-a pus să-mi aleg o astfel de meserie. Anul trecut n-am luat premiu, pentru că nu eram pregătită.

Poţi face o comparaţie între cele două ediţii?

Ş.D.: Faţă de anul trecut, anul acesta Gala mi s-a părut slabă, din punct de vedere al pregătirii concurenţilor. Am văzut multe lucruri urâte şi de câteva ori m-am întrebat dacă studenţilor li se predă ceea ce trebuie în şcoală, de exemplu legat de ţinuta actorului pe scenă. Am văzut multă tropăială, efectiv mi-au duduit urechile. Trebuie să alergi pe scenă, aşa îţi cere rolul, dar nu cred că trebuie să dudui ca elefantul în junglă şi să înnebuneşti spectatorul. Am văzut o lipsă de respect faţă de propriul corp, cădeau