Creierul uman funcţionează ca un calculator, care dă cel mai bun randament când are o temperatură scăzută şi procesează mai greu informaţia atunci când se supraîncălzeşte, scrie Telegraph.

Cercetătorii de la Universitatea din Princeton (SUA) au descoperit, însă, că un rol foarte important în menţinerea unei temperaturi scăzute a creierului o are căscatul, care acţionează ca un termostat natural.

În cadrul studiului, desfăşurat pe 160 de voluntari, s-a descoperit că oamenii cască de două ori mai mult în timpul iernii, când aerul din jurul lor este mai rece decât temperatura corpului. Vara, căscatul nu ar avea niciun efect, pentru că aerul expirat ar fi oricum mai rece decât temperatura de afară, susţin cercetătorii americani.

De ce căscăm când ne e somn

Temperatura creierului este influenţată de cantitatea de informaţie procesată, temperatura sângelui şi viteza cu care acesta ajunge la creier. Dr. Andrew Gallup, care a condus cercetarea, spune că un creier supraîncălzit induce somnolenţă, fapt care explică de ce căscăm când ne e somn.

"Când ţi-e cald, e mult mai probabil să ţi se facă somn. Noaptea, când te pregăteşti de culcare, temperatura corpului tău este la cea mai mare valoare", susţine Gallup.

Cercetătorii au confirmat, încă o dată, cât de contagios este căscatul. Ei i-au făcut pe voluntari să caşte arătându-le fotografii cu alţi oameni căscând. 45% dintre cei care au privit fotografiile iarna au căscat, spre deosebire de doar 25% - vara. Efectul a fost cu atât mai puternic cu cât voluntarii au fost ţinuţi cinci minute afară, în temperaturi negative, respectiv foarte ridicate.

Acest studiu confirmă un test făcut pe şobolani, în cazul cărora căscatul era declanşat de o creştere rapidă a temperaturii creierului şi era urmat de o scădere a acesteia.

Creierul uman funcţionează ca un calculator, care dă cel mai bun randam