Aristocrați, politicieni, arhitecți, miniștri, ingineri, iată cine a condus rugby-ul românesc într-un secol de existență. Toți au încercat să stabilească raporturi bune cu Franța, unii dintre ei făcând parte din structurile FIRA. În ultimul deceniu, conducătorii FR de Rugby au reușit să modernizeze stadionul „Arcul de Triumf”, cel socotit a fi „leagănul” acestui sport la noi.

Sport centenar în România, rugby-ul a fost condus în decursul timpului de 19 oameni aparținând elitei. Iar primul dintre ei a fost Grigore Caracostea. Născut în București, în 1886, acesta a fost unul dintre fondatorii Tenis Club Român (TCR), în 1907. Revenit acasă de la Paris, unde își desăvârșise studiile, el avea să fie, alături de Mircea Iconomu, unul dintre promotorii tenisului și al rugby-ului în Captală.

Jucător de linia a doua, la TCR, participant în 1919 la Jocurile Interaliate de la Paris, Caracostea avea să devină în 1915, șeful Comisiunii de Rugby-Football, precursoarea Federației Române de Rugby (FRR). Avea să rămână în funcție până în 1940, fiind, totodată, și membru în primul Comitet al Federației Internaționale de Rugby Asociație.

Unul dintre cei mai carismatici președinți ai FRR în perioada Războiului a fost Nicolae Chrissoveloni. Descendent al unei bogate familii grecești, acesta a jucat rugby la TCR, ca mijlocaș la deschidere, fiind coleg cu Prințul Șerban Ghica.

A disputat cinci meciuri pentru echipa României, fiind și căpitan al acesteia. În perioada interbelică a ridicat pe strada Lipscani nr. 8, lângă BNR, un nou sediu al Băncii Chrissoveloni pe care bunicul său, Zani, o fondase în 1848. Monument istoric, clădirea a fost construită în stil renascentist italian.

Invitat în urmă cu ani la emisiunea „Profesioniștii” realizată de Eugenia Vodă, la TVR, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avea să povestească: „Chrissoveloni a avut