Foto: Thinkstock La începutul secolului al XIX-lea, când în America tocmai apăruse secta Shakers, care promova, între altele, egalitatea între sexe, o ţesătoare din Massachusetts a creat un obiect bizar la acea vreme. Tabitha Babbitt, membră a comunităţii Shakers, a inventat fierăstrăul circular, care a intrat imediat în uz în fabricile de cherestea din zonă. Ea a văzut cum fraţii săi tăiau copacii cu un fierăstrău care trebuia ţinut de ambele capete, deci de doi oameni. Imediat i-a venit ideea să lege de o roată de tors un disc cu dinţi.
De-a lungul timpului, femeile au fost private nu numai de drepturi, dar şi de educaţie tehnologică, adică de informaţiile necesare care le-ar fi putut ajuta să-şi pună în practică ideile ingenioase. Prima americană care a obţinut un brevet pe numele ei, în 1809, s-a numit Mary Kies. Ea a descoperit şi dezvoltat un proces de ţesut pălării cu fire de mătase.
La sfârşitul aceluiaşi secol, Josephine Cochrane a inventat maşina de spălat vase. Sătulă până peste cap de servitorii care îi spărgeau mereu vasele extrem de scumpe, Josephine a reuşit să construiască o maşinărie ingenioasă, capabilă să cureţe farfuriile şi ceştile fără să le sfărâme. În 1886, ea a primit brevet pentru invenţia sa folosită astăzi la scară din ce în ce mai mare.
La mijlocul anilor ’50, americana Bette Nesmith Graham a creat pasta corectoare. Nu se omora cu scrisul, iar când avea ceva de redactat consuma topuri întregi de hârtie. În acea vreme, începuseră să intre în uz maşinile de scris electrice, iar Bette, care fusese dactilografă, se angajase ca secretară a directorului unei bănci din Texas şi nu mai avea timp să dea rateuri. Aşa că, într-o bună zi, în preajma Crăciunului, după ce a observat cum colegii săi încercau să scrie cu vopsea pe un geam o urare de Sărbători pe care o modificau câte puţin, cu altă vopse
