În lipsa sistemului imunitar, am fi nevoiţi să trăim sub un clopot de sticlă, ca să ne ferim de organismele microscopice care ne-nconjoară. În cazul unora dintre noi însă, tocmai mecanismele programate să ne apere ajung să ne joace feste, întorcându-se, cu sau fără vina noastră, împotriva propriului organism.
De ce răcim mai des în sezonul rece dacă guturaiul este provocat de virus, şi nu de frigul propriu-zis? Oamenii de ştiinţă au descoperit că, la temperaturi scăzute, virusurile se îmbracă într-o capsulă formată din grăsimi, care le protejează şi care le face mai uşor de răspândit de la o persoană la alta.
Această protecţie grasă se topeşte în arborele respirator, la temperaturi mai înalte. În sezonul rece, capsula rezistă mai mult în aer şi astfel virusurile se transmit de la o persoană la alta mai uşor, solicitând mai mult sistemul imunitar. Dar, de fapt, apărarea organismului este provocată tot timpul anului!
Miliarde de celule care circulă zilnic prin vasele de sânge şi prin ţesuturi au capacitatea de a depista şi de a anihila intruşii. Uneori însă, se întâmplă ca ele să devină hiperactive şi astfel apar alergiile, alteori sunt insuficiente sau incomplet echipate şi astfel apar imunodeficienţele. Iar în alte situaţii, întregul sistem imunitar devine confuz şi ia drept corp străin propriile ţesuturi sănătoase, declanşând boli autoimune.
Din ce cauze apar alergiile
Manifestările alergice apar atunci când organismul nostru reacţionează anormal în faţa unor substanţe nepatogene din mediu sau din alimentaţie. Hipersensibilitatea la substanţe precum polenul (primăvara) sau răşinile de pe frunze ori de pe scoarţa copacilor (toamna) se traduce prin strănut, lăcrimare, curgerea nasului, înroşirea lui şi prin mâncărim ale ochilor şi nasului.
De vină sunt anticorpii de tipul imunoglobulinelor E care se formează în organism şi care duc
