Trei capitale de judeţ din România, Sfântu-Gheorghe, Miercurea-Ciuc şi Târgu Mureş, au găzduit, în aceste zile, un simpozion de prezentare a autonomiei Provinciei Tirolului de Sud din Italia. Sub denumirea de "Drumul regiunii autonome Alto- Adige- Sudtirol din Italia, o fostă problemă- un succes actual ca regiune multilingvistică", la iniţiativa primarului din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, şi a preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, au răspuns prezent trei reprezentanţi ai populaţiei minoritare din Tirolul de Sud: profesorul universitar Christoph Pan, cercetătorul şi specialistul în relaţii internaţionale Davide Zaffi şi jurnalistul Lucio Giudiceandrea, moderatorul simpozionului fiind vicepreşedintele SENCE (Society for the Enhancement of National Communities in Europe), Komlossy Jozsef.
Obiectivul edililor locali a fost cel de a convinge populaţia română din cele trei judeţe, că - în urma unei eventuale autonomii a ţinutului secuiesc - viata lor nu va avea de suferit, din contra ea se va îmbunătăţii considerabil, aşa cum s-a întâmplat cu italienii minoritari în Tirolul de Sud
Pan: "Fără ajutorul Bucureştiului şi al românilor nu veţi avea autonomie!"
"Este evident că provincia Alto Adige şi Ţinutul Secuiesc au multe lucruri în comun. La noi era vorba de o provincie cu populaţie majoritar germană, într-o ţară cu majoritate italiană, în timp ce la voi populaţia majoritară este cea maghiară, într-o ţară formată din majoritari români. Dialogul este cheia autonomiei. Pentru asta e nevoie şi de o schimbare de mentalitate. Cu forţă şi prin conflicte nu se poate obţine nimic. Provincia Alto Adige a fost anexată Italiei după Primul Război Mondial, în 1919. În sudul Tirolului, care a aparţinut Imperiului Habsburgic, comunitatea majoritară era cea de vorbitori de limbă germană, existând de asemenea un procent de 3% de italieni şi u