Cand este vorba de raceli, gripe si viroze, medicina populara recomanda, inca din cele mai vechi timpuri, usturoiul, cel mai puternic antibiotic natural care nu creaza dependenta si nu are reactii secundare. In prezenta substantelor naturale aflate in usturoi, germenii si microbii se arata cu adevarat neputinciosi.
Usturoiul combate infectiile, desfunda sinusurile, bronhiile si plamanii. Printre multele sale calitati, usturoiul a fost folosit si impotriva epilepsiei, reumatismului, arterosclerozei, isteriei, parazitilor intestinali, acneei, nivelului crescut al colesterolului.
Usturoiul contine alicina, enzime, proteine, minerale, vitaminele B si C, lipide, aminoacizi si uleiuri volatile. Proprietatile active ale usturoiului depind de un ulei esential, volatil, intepator, care se poate obtine rapid, prin distilare cu apa. Acest ulei este bogat in sulf, motiv pentru care si apare mirosul pregnant.
Usturoiul a fost cunoscut inca din antichitate. In Egiptul antic, constructorii de piramide isi pastrau sanatatea si puterea de munca mancand usturoi. Hipocrat, parintele medicinii moderne, folosea usturoiul pentru tratarea infectiilor, a ranilor si a bolilor intestinale.
In Evul Mediu, contra duhurilor rele si a vampirilor se lupta cu usturoi. In zilele noastre insa, proprietatile "magice" ale usturoiului au fost explicate de stiinta moderna, care a demonstrat ca aburii sulfurosi emanati de usturoi ucid bacteriile si virusurile, dezinfecteaza aerul si trupul.
Alicina, antibiotic si antifungic, cu efecte deosebite pentru sanatate, se produce cand cateii de usturoi sunt taiati sau zdrobiti. De aceea este recomandat ca usturoiul sa fie consumat crud, in stare naturala, asa cum ni-l ofera pamantul in care a fost semanat, si zdrobit in gura.
Cei care se tem de mirosul agresiv al usturoiului si, la nevoie, ap
