"Eram genul mult prea inteligent ca să învăţ. Eram mai degrabă cel care deranjează orele. În plus, eram căsătorit. Noi ne căsătoream din clasa a patra, tot o chestie germană şi asta", a spus Dobro pentru "Adevărul".
"Aşa, ne căsătoream între noi. Nu era ceva religios, era doar cununie civilă (ia o mină foarte serioasă). La şcoala românească era o ruşine, tu ca băiat să stai cu o femeie, îmbrăţişat sau de vorbă în pauză. Asta vine din românismul ăla - bărbatul munceşte, e puternic fizic, femeia stă acasă şi bărbatul are ultimul cuvânt în casă. Monica Grân parcă, ţin minte, era soţia mea. Bine, a durat câteva zile căsnicia noastră, am avut nişte probleme ireconciliabile. Deci nemţii mergeau pe ideea frumoasă de a avea o familie, nu de a da cu pumnul în gură femeii", a mai declarat el.
"Eram genul mult prea inteligent ca să învăţ. Eram mai degrabă cel care deranjează orele. În plus, eram căsătorit. Noi ne căsătoream din clasa a patra, tot o chestie germană şi asta", a spus Dobro pentru "Adevărul".
"Aşa, ne căsătoream între noi. Nu era ceva religios, era doar cununie civilă (ia o mină foarte serioasă). La şcoala românească era o ruşine, tu ca băiat să stai cu o femeie, îmbrăţişat sau de vorbă în pauză. Asta vine din românismul ăla - bărbatul munceşte, e puternic fizic, femeia stă acasă şi bărbatul are ultimul cuvânt în casă. Monica Grân parcă, ţin minte, era soţia mea. Bine, a durat câteva zile căsnicia noastră, am avut nişte probleme ireconciliabile. Deci nemţii mergeau pe ideea frumoasă de a avea o familie, nu de a da cu pumnul în gură femeii", a mai declarat el.