Taxa clawback impusă de Guvern îi va obliga să plătească sute de milioane de lei dacă se depăşeşte bugetul alocat
Cristian Luţan (ARPIM): Această măsură este un semnal că statul nu vrea să mai sprijine sectorul producţiei de medicamente din România
Dragoş Damian (APMRG): Ne rămâne doar să ne îndreptăm către medicamente care nu se eliberează pe bază de prescripţie şi spre alte pieţe
Guvernul a validat Ordonanţa de Urgenţă care viza noua formă a taxei clawback pentru medicamentele compensate. Noua formă prevede stabilirea unei contribuţii trimestriale din partea producătorilor de medicamente şi să suporte toate cheltuielile pe care Guvernul nu le va putea suporta din bugetul de stat. Astfel, tot ce se vinde peste media trimestrială aprobată prin buget pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate precum şi pentru cele eliberate pe bază de prescripţie etc., se face pe cheltuiala producătorilor. În acest sens, ministrul Sănătăţii, Ladislau Ritli, a prezentat un exemplu: "Dacă avem un buget trimestrial de 100 de milioane de lei pentru consumul de medicamente şi avem un consum de 150 de milioane de lei, această diferenţă este plătită de producători, aplicând această formulă, cam 33% aferent vânzărilor", explica ministrul Sănătăţii, în urmă cu două zile.
De asemenea, ministrul a arătat că ANAF administrează această contribuţie, care este o obligaţie fiscală, urmând ca după colectare să se vireze în Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate. Pentru autorităţi această măsură este una reconfortantă. Statul nu se mai obligă să susţină un volum prea mare de cheltuieli cu medicamentele şi în plus scot diferenţa de la producători.
Producătorii de medicamente, însă, nu au cum să se bucure şi consideră măsura drept una care va alunga investiţiile din domeniu pe piaţa de profil locală, blochează intrările de companii ş
