Execuţia, în Georgia, a deţinutului Troy Davis, a declanşat critici masive pe Twitter, dar fără niciun efect.
În noaptea de joi spre vineri, când deţinutul Troy Davis a fost executat pentru uciderea ofiţerului de poliţie Mark MacPhail, mii de americani indignaţi au intrat pe site-uri pentru a-şi exprima dezgustul. Utilizatorii de Twitter au documentat fiecare minut din ultimele ore ale lui Troy Davis. Dar toată indignarea şi petiţiile online nu au făcut nimic pentru a preveni execuţia lui Davis, într-o închisoare din Atlanta (Georgia), joi, la ora locală 23.08.
Vedete precum Martha Plimpton şi Alec Baldwin au scris pe Twitter despre acest caz. „Troy Davis", „Scrisoare către Georgia" şi „Nu există probe" au fost principalele subiecte pe Twitter întreaga noapte, în SUA.
Incapacitatea „indignării digitale" de a avea efecte în viaţa reală este în contrast cu reuşitele din ultimul timp ale mass-mediei de socializare, de exemplu, în revoltele din Orientul Mijlociu, observă BBC.
„Puterea elitelor"
„Avem o structură de comunicaţii de secol 21 dar trăim într-un sistem politic din secolul 20", spune Andrew Rasiej, fondatorul organizaţiei Personal Democracy Media, care se ocupă de politică în era internetului.
„Nu sunt sigur că 1.000 de postări pe Tweeter sau pe Facebook au aceeaşi putere ca un telefon dat unde trebuie", a declarat Brian Southwell, profesor la Universitatea Carolina de Nord.
De fapt, scăderea numărului de execuţii în SUA, cu 50% din 1999, nu a venit din cauza voinţei publice, manifestată online sau oriunde în altă parte.
„Cauza este, parţial, numărul mai mic de omoruri, iar parţial, austeritatea fiscală, deoarece urmărirea în instanţă a cazurilor ce implică pedeapsa cu moartea e mult mai scumpă", spune Franklin Zimring, profesor de Drept la Universitatea California.
Este importa
