Cumătrul prezidenţial al lui Paul de România s-a pronunţat ritos la TVR despre Regele Mihai. Un ex- acolo! Care Constituţia României spune limpede că sîntem republică, iar dacă sîntem republică nu mai putem vorbi de rege, ci de ex-rege. Pe logica asta există prinţi de România? Ce-a căutat Traian Băsescu să-i boteze copilul lui Paul Lambrino, cel care se dă prinţ fără acoperire? Sau în acest caz de încumetrire, Constituţia închide ochii?

Cînd l-am auzit pe acest încă preşedinte al României vorbind astfel despre Regele Mihai mi s-a părut că ne întoarcem la fesenismul infect din 1990, cînd Scînteia tocmai se deghizase în Adevărul, iar foştii securişti voiau să-şi dovedească utilitatea ca vînători ai Regelui Mihai, înainte de a se apuca de afaceri.

Pe atunci se agita un flăcău de la Constanţa să fie băgat şi el în seamă, fost căpitan de vapor, ajuns diriguitor de pe uscat al navelor, după ce avusese la Anvers o funcţie care-l obliga să facă rapoarte şi la Securitate. Peste ani flăcăul ajuns candidat la preşedinţia României se dă împuşcat în aripă la o confruntare televizată cu Adrian Năstase şi se smiorcăie patriotic: „Mă Adriene, cu ce-or fi vinovaţi românii să aibă de ales între doi comunişti?”. Ajuns preşedinte condamnă el comunismul, pentru ca azi să încerce să-l discrediteze pe Regele Mihai, cu fraze scoase din rastelul cu vorbe al securiştilor şi din cutia fesenistă cu tiribombe antimonarhice.

Pe vremea cînd feseniştii îşi rîgîiau satisfăcuţi prin ziare produsul lor digestiei lor din istoria României, cel cu „Ex-Regele”, Gabriel Liiceanu publica în România liberă un text prin care îi desfiinţa pe ex-secretarul de partid Ion Iliescu, pe ex-poetul de curte Adrian Păunescu şi pe diverşi alţi ecşi ai comunismului care voiau să-l transforme pe Regele Mihai într-un ex-. O va face azi şi cu ex-comunistul Traian Băsescu, de pe care a început să se scor