Primul popas... "Garderoba mamiţei" ("Mammy's Cupboard"), un restaurant cu aspect hilar şi nume pe măsură. Sala cu nu prea multe mese se află sub fusta unei femei uriaşe construite din cărămidă. "Gospodina" e înaltă de 84 de metri şi are hainele asortate – culoarea şerbetului se regăseşte în fustă, boneţică şi mărgele, iar bluza mulată pe piept este albă. Nimic vulgar în ţinuta ei. Pe autostrada 61 din Statele Unite, la sud de oraşul Natchez, pe fluviul Mississippi, "Garderoba mamiţei" îşi primeşte călduros clienţii. De sus, figura ei zâmbeşte larg, iar tăviţa pe care o ţine ferm cu ambele mâini nu se dezechilibrează niciodată. În urechi are două potcoave ca să-i aducă noroc, iar manşetele-i sunt suflecate. "Găteşte" de dimineaţă până seara. Are grijă ca pe masă se fie aşezate mereu bucate proaspete, gătite cu drag, ca la mama acasă.

O invitaţie la fel de călduroasă ne-o adresează, taman din Beirut (Liban), restaurantul "Chifle şi arme". Nu sună prea încurajator, dar turiştii care i-au călcat pragul au o părere deosebită despre preparatele şi serviciul restaurantului. În interior, designerul a folosit din abundenţă nuanţa kaki şi a ornat pereţii cu afişe dramatice, între care imaginea unui sandviş uriaş acoperit de un pistol. În surdină, se aude tot timpul, de la deschiderea până la închiderea localului, sunetul pe care îl fac elicele unui elicopter pus în funcţiune. Patronul Yussef Ibrahim spune că atmosfera din localul său reflectă starea Beirutului din timpul războiului din 2006, dintre Liban şi Israel.

În capătul celălalt al Asiei, un restaurant ieşit din comun atrage clienţii ca un magnet. La Nyotaimori, în Tokyo, mâncarea este adusă pe şi într-un manechin femeie realizat din cocă şi umplut cu sos şi preparate culinare de tot felul. Este adusă în faţa clienţilor pe o targă metalică pe roţi, întocmai celor din sălile de spital, iar cele dou