Industria muzicală din România nu produce doar vedete de mâna a doua, care reuşesc cu greu să facă un playback decent. Mai nou, din mâinile profesioniştilor acestei industrii au început să iasă şi staruri autentice, de calibru internaţional, care umplu stadioanele din Europa şi vând de milioane de euro. Printre ele se numără şi Alexandra Stan.

Până nu demult, lumea pestriţă, gălăgioasă şi vulgară a showbizului românesc a produs aproape exclusiv artişti de mâna a treia. Printre cântăreţi, pseudovedetele vânate cu asiduitate de paparazzi şi promovate obsedant în talk-show-urile mondene abia dacă reuşeau să facă un playback decent. Iată însă că un nou val de artişti autohtoni apărut peste noapte, parcă din neant, face un salt spectaculos din divizia amatorilor cu ifose în cea a profesioniştilor pragmatici. Cum au reuşit nume precum Inna sau Alexandra Stan să ajungă direct în fruntea celor mai disputate clasamente americane şi europene, precum Billboard sau Top 40, unele dintre clipurile lor să fie văzute pe YouTube de aproape o sută de milioane de oameni, iar veniturile lor să se măsoare deja în milioane de euro?

Cum se explică faptul că au reuşit să devină vedete internaţionale fără să fi atins mai întâi o consistentă notorietate naţională? La toate aceste întrebări puse de „România liberă" au răspuns oamenii care au contribuit la fabricarea brandului „Alexandra Stan", al cărei hit „Mr. Saxobeat"() a răsunat obsedant în această vară în toate discotecile lumii. Printre explicaţiile pe care aceştia le oferă cu onestitate şi fără jenă: globalizarea kitschului, simplitatea liniei melodice şi nevoia ca vedeta să nu fi trecut prin şcoli de muzică. Plus un car de noroc.

Fără să aibă în spate o întreagă echipă de profesionişti, care cuprinde producători, compozitori, specialişti în noile media, Alexandra ar fi cântat poate şi astăzi la petreceri pentru lice