Preşedinţia poloneză a preferat amânarea în locul voturilor negative pe care le-ar fi dat Olanda şi Finlanda

Igaş: Considerăm inacceptabilă crearea unui precedent nefericit, în care anumite state impun condiţionări şi criterii suplimentare subiective

Opoziţia exprimată făţiş de Olanda şi Finlanda în cadrul şedinţei care a avut loc ieri la Bruxelles pe tema aderării României şi Bulgariei ne-a pus beţe în roate. Preşedinţia poloneză, care miercuri îşi anunţa cu fermitate susţinerea faţă de România, chiar şi în privinţa compromisului privind ridicarea graniţelor maritime şi aeriene la 31 octombrie şi a celor terestre până la jumătatea anului viitor, s-a văzut nevoită să amâne votul, pentru a evita exprimarea celor două voturi negative, ceea ce ar fi făcut necesară reluarea unei părţi a procedurii juridice de aderare.

Reprezentanţii tuturor statelor membre, ai preşedinţiei UE şi ai Comisiei Europene, au recunoscut faptul că România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele acquis-ului Schengen şi că au trecut cu succes toate etapele procesului de evaluare. Singurele state care s-au exprimat împotriva aderării României la Spaţiul Schengen au fost Olanda şi Finlanda.

"Am acceptat la Consiliul JAI din iunie să lăsăm un timp de reflecţie până la acest Consiliu, sperând că vom putea ajunge la o soluţie constructivă, în spiritul înţelegerii politice pe care liderii noştri au avut-o în cadrul Consiliului European din iunie. (...) Vreau să mulţumesc miniştrilor german şi francez pentru deschiderea de a lucra şi susţine formula de compromis a preşedinţiei polone", a declarat ieri ministrul român al Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, amintind că a acceptat "propunerea de aplicare etapizată, a acquis-ului Schengen în privinţa frontierelor aeriene şi maritime în octombrie 2011 şi ulterior cu frontierele terestre, pentru a respecta şi răspunde se