Ambele mari companii germane au utlizat muncitori cu forţa în fabricile lor, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Casa de modă germană Hugo Boss şi-a cerut scuze pentru că a recurs la forţă de muncă forţată într-o fabrică a firmei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Într-o noua carte sponsorizat de Hugo Boss, istoricul Roman Koster explică modul în care Hugo Boss Ferdinand, patronul fabricii din Metzingen, din sudul Germaniei, a folosit mână de lucru forţată pe durata războiului pentru a fabrica uniforme pentru membrii Partidului Naţional Socialist (nazist), fapt ce i-a permis companiei sale să nu intre în faliment.

Hugo Boss Ferdinand s-a şi înscris în partidul lui Hitler. Având în vedere deficitul de forţă de muncă în timpul războiului, fabrica a utilizat 140 de persoane, în majoritate femei, care au prestat muncă forţată. Ulterior, 40 de prizonieri de război francezi au lucrat din octombrie 1940 până în aprilie 1941 în fabricile lui Boss, supranumit şi „croitorul lui Hitler".

50.000 de prizonieri au lucrat pentru BMW

Şi altă puternică dinastii de întreprinzători germani îşi datorează averile regimului nazist. Însă familia Quandt, proprietară a BMW, a fost în permanenţă discretă asupra acestei perioade, spre deosebire de întreprinderi ca Deutsche Bank, Alianz, Volkswagen, sau Hugo Boss.

Acum, şi moştenitorii constructorului de automobile „îşi înfruntă trecutul". „O fac foarte târziu, însă conştient", scrie presa germană, care notează că întreprinderile familiei Quandt, principal furnizor de arme pentru Hitler, au participat la arianizarea populaţiei şi au utilizat mai mult de 50 000 muncitori cu forţa, dintre care câteva mii proveneau din lagărele de concentrare. Î

În 2007, după difuzarea unui document televizat care critica rolul clanului în timpul regimului nazist, Quandt a însă