Când mănâncă anumite alimente, persoanele cu o astfel de sensibilitate se confruntă cu tulburări digestive, migrene şi chiar cu şoc anafilactic. Frecvent, asemănarea simptomelor face ca intoleranţele alimentare să fie confundate cu alergiile. De aceea, stabilirea unui diagnostic poate fi un proces îndelungat.

Orice reacţie anormală a organismului care apare după ce ai consumat un aliment poate fi considerată o intoleranţă alimentară. Aceste neplăceri pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă. Potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, unul din doi oameni din întreaga lume suferă de o formă de intoleranţă alimentară. Problema poate fi cauzată de substanţele ce se găsesc într-un anumit aliment, precum toxinele secretate de unele microorganisme, histamina conţinută de roşii şi de peşte, tiramina din cafea, aditivii alimentari, coloranţii sau conservanţii.

Lipsa unor enzime, frecvent incriminată

Problema poate apărea şi ca o consecinţă a unui deficit enzimatic temporar sau de lungă durată, aşa cum se întâmplă în cazul persoanelor cu disfuncţii hepatobiliare sau pancreatice. De asemenea, de vină pentru apariţia intoleranţei poate fi şi lipsa lactazei sau fructazei, două enzime implicate în metabolismul laptelui, respectiv al zahărului din fructe.

„Intoleranţa la lactoză este o problemă frecventă, afectând între 7 şi 20% din populaţia caucaziană din Europa şi din America. Aceasta se manifestă prin diaree, dureri abdominale şi prin flatulenţă după ingestia de lapte sau de produse din lapte. Frecventă este şi intoleranţa la gluten, ce apare în urma ingestiei de proteine ce se găsesc în grâu, în secară, în orz şi în ovăz", spune medicul alergolog Camelia Berghea de la Spitalul „Alexandru Obregia" din Bucureşti.

Simptomele intoleranţei alimentare sunt extrem de variate, cel mai adesea apărând indigestie (balonare, dureri