Continuarea crizei de-a lungul câtorva ani este un scenariu pe cale să devină o realitate ce ar putea obliga Guvernul să rediscute nivelul deficitului bugetar şi chiar să încerce să-l apropie de zero pentru siguranţă maximă.
Prelungirea crizei, căderea pieţelor financiare, stagnarea economică sau o creştere anemică, sunt o realitate pe care nu şi-o doreşte nimeni, dar căreia va trebui să-i facem faţă. Preşedintele Traian Băsescu, care în cel de-al doilea mandat al său a trasat, practic, liniile directoare şi a făcut publice mesajele Guvernului, aşterne în faţă un covor cenuşiu: criza care va continua chiar şi în următorii patru ani.
După trei ani de discursuri atât ale preşedintelui, cât şi ale premierilor şi ale şefilor principalelor ministere, noi privatizări nu s-au făcut, nu s-au închis întreprinderile cu pierderi ceea ce va presa bugetul de stat al anilor viitori (se pierde pe an un miliard de euro), restructurările atât salariale, cât şi operaţionale sunt mai mult pe hârtie.
De altfel Guvernul tocmai a negociat cu FMI scurtarea listei companiilor de stat ale căror pierderi trebuie avute în vedere la calculul deficitului bugetar, de la 30 la doar 10 societăţi, prin scoaterea din evidenţă a aeroporturilor şi CET-urilor locale.
Deficitul bugetului consolidat pentru anul acesta, buget care include bugetul de stat, bugetele locale si al asigurarilor sociale, prevede un nivel de 4,4% din PIB, adica circa 6 miliarde de euro sau 24 miliarde de lei. Din aceste 24 miliarde de lei, 14 miliarde de lei (3,5 mld. euro) este deficitul bugetului de pensii, iar restul de aproape 10 mld. de lei (2,5 mld. euro) sunt cheltuieli cu dobanzile.
Preşedintele a făcut noi previziuni sumbre vorbind despre curajul necesar Guvernului pentru a deschide noi investiţii pentru exploatarea resurselor primare ca să trecem mai uşor de criză. Dacă ne u
