Baza de la Deveselu, unde vor fi instalate elemente ale scutului american antirachetă rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia României. Costurile vor fi împărţite între cele două ţări. România nu îşi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu cauzat în afara teritoriului ţării de elemente ale scutului. Acordul privind scutul a fost publicat vineri, 23 septembrie.
Potrivit acordului dintre România şi SUA privind scutul antirachetă, baza de la Deveselu rămâne în proprietatea şi sub jurisdicţia României. Operaţiunile din bază se vor desfăşura numai cu luarea corespunzătoare în considerare a sănătăţii şi a siguranţei publice, se arată în articolul IV al acordului privind scutul.
România va stabili un spaţiu aerian restricţionat deasupra şi în jurul bazei de la Deveselu, urmând să fie stabilite restricţii de trafic aerian.
Numărul membrilor forţei Statelor Unite şi ai componentei civile desfăşuraţi în baza de la Deveselu, după ce faza de construcţie este finalizată şi operaţiunile încep nu va depăşi cinci sute, mai arată acordul privind scutul antirachetă.
Forţele Statelor Unite vor folosi, "în măsura posibilului", persoane fizice şi juridice cu cetăţenie română ca furnizori de bunuri şi servicii pentru realizarea unor contracte în cadrul bazei de la Deveselu. SUA, autoritate exclusivă în baza de la Deveselu
Reprezentantul de rang înalt al Statelor Unite "va avea autoritate exclusivă asupra activităţilor şi operaţiunilor" de la Deveselu. De partea ei, România va fi responsabilă pentru asigurarea securităţii şi protecţiei bazei în afara perimetrului acestei facilităţi.
Pe de altă parte, România nu îşi va asuma răspunderea pentru niciun prejudiciu cauzat în afara teritoriului ţării de elemente ale scutului. Excepţie vor face cazurile în care asemenea prejudicii sunt rezultatul acţiunilor sau neglijenţei României, se m
