De la aventurile lui Jules Verne la „Stăpânul inelelor“ sau „Urzeala tronurilor“, dorinţa de poveste a rămas constantă, dar acum, mai mult ca oricând, e semnul nevoii de refugiu. Ţinuturi fantastice, vrăjitori, personaje din alte lumi, baghete magice, călătorii în timp, realităţi paralele, toate sunt la mare căutare.

Topurile de vânzare de carte reflectă această realitate de câţiva ani, alimentate de topurile de audienţă ale ecranizărilor romanelor de gen. Că J.K. Rowling, creatoarea lui Harry Potter, este astăzi una dintre cele mai bogate femei din lume nu este un secret. Că George R.R. Martin, autorul seriei „Cântec de gheaţă şi foc", a fost inclus de publicaţia „The Times" printre cele mai influente personalităţi ale momentului nici asta nu este un secret. Că numele lui J.R.R. Tolkien şi seria „Stăpânul inelelor" au concurat ca notorietate, în ultimul deceniu, cu cel al vedetelor din showbiz sau că „Jocurile foamei", seria lui Suzanne Collins, a stat săptămâni întregi pe primul loc în topurile „The New York Times" sunt realităţi care conduc spre ideea că societatea contemporană preferă literatura fantasy...

Fenomenul este valabil şi în România. „Urzeala tronurilor", dar şi alte cărţi ale lui George R.R. Martin în versinea în limbă engleză s-au numărat, vara trecută, printre cele mai vândute cărţi la un cunoscut lanţ de librării din Bucureşti. „Îmi iau cartea pentru că mi-a plăcut serialul şi am auzit că romanele sunt şi mai bune", spune Irina Dragomir, studentă în anul al III-lea la arhitectură. „Mi-a plăcut şi «Harry Potter» când eram la liceu, dar adevărata nebunie a fost «Stăpânul inelelor», pe care cred c-o să-l recitesc şi la 50 de ani", adaugă ea.

Constantin Popescu are 50 de ani şi este inginer. Pentru el, romanele fantasy sunt interesante, însă inferioare celor SF. „Recunosc că cea mai reuşită dintre seriile fantasy pe care le-am citit es