Din 2001, de când e arendată, Insula Mare a Brăilei produce doar pentru parlamentarul nemţean Culiţă Tărâţă. Deşi Culiţă Tărâţă, arendaşul celei mai mari suprafeţe agricole din Europa, IMB, spune că plăteşte anual statului 6-8 milioane de euro, Brăila n-are nimic de câştigat.

Insula Mare nu mai e a Brăilei de zece ani şi nici nu va fi în următorii zece ani. Insula care altădată era considerată „grânarul ţării" şi asigura patru la sută din hrana populaţiei, a fost arendată în 2001 de către parlamentarul nemţean Culiţă Tărâţă, în baza unui contract încheiat cu Agenţia Domeniilor Statului pentru 20 de ani.

În ciuda scandalurilor şi proceselor ce au vizat instalarea firmei lui Tărâţă - TCE 3 Brazi Piatra Neamţ - în IMB, cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa, 56.000 de hectare de teren agricol cultivabil, a ajuns proprietate privată din care firma nemţeană câştigă anual câteva zeci de milioane de euro şi în care, potrivit declaraţiilor arendaşului, s-au investit, în ultimii zece ani, 135 de milioane de euro.

Câştig necunoscut

Autorităţile brăilene spun că Tărâţă ar câştiga 30, 40 de milioane de euro anual, dar arendaşul e rezervat şi spune „pup pământul dacă scot anual măcar 5-10 la sută din investiţie".

Cert este că, la încheierea fiecărui an fiscal, TCE 3 Brazi a raportat datorii între 10 şi 14 milioane de lei. Şi apoi, TCE 3 Brazi nu are activitate doar în IMB, ci şi alte afaceri, cum ar fi acelea cu material lemnos, panificaţia, imobiliarele.

Agenţia Domeniilor Statului - cu care Tărâţă a avut peste o sută de procese - ar trebui să ştie cel mai bine care e profitul din IMB, mai ales că arendaşul susţine că virează anual statului între 6 şi 8 milioane de euro.

„Zece la sută am virat până pe 31 martie, 40 la sută până pe 31 august şi restul până pe 31 decembrie trebuia, dar tocmai am virat 115 miliarde de lei vechi", ne-a decl