Pe fondul temerilor privind reintrarea economiei globale în recesiune, România are, în teorie, un avantaj deosebit faţă de multe alte state: accesul la peste 20 de miliarde de euro din fonduri europene.
Gradul real de absorbţie în cazul proiectelor derulate prin Fondul de Coeziune, fie că este vorba despre cele de Mediu, de Transporturi sau de politici regionale, este însă de doar 3,7%, în contextul în care economiştii susţin că atragerea fondurilor europene reprezintă cea mai importantă şansă, dacă nu chiar singura, a României de a reporni cât mai repede economia.
Noul şef al gestionării fondurilor UE din România: "Se apropie momentul în care vom începe să pierdem bani"
Leonard Orban, numit recent în funcţia de ministru al Afacerilor Europene, trage semnalul de alarmă: "Se apropie momentul în care vom începe să pierdem bani". "Mi-am propus un obiectiv clar: ca la sfârşitul anului 2012 să atingem un grad de absorbţie de 20%", a declarat fostul comisar european în cadrul emisiunii "După 20 de ani", difuzată de Pro TV duminică dimineaţă.
Întrebat dacă fondurile europene pot constitui acel motor de creştere economică de care are nevoie România, Leonard Orban a subliniat: "Va trebui. E obligatoriu". El a dat ca exemplu de îmbunătăţire a situaţiei faptul că acum câteva zile Comisia Europeană a aprobat două proiecte de autostrăzi pe bani UE, respectiv Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu.
Pe lângă incapacitatea administrativă a României de a atrage fondurile europene există însă un alt mare risc, pe viitor, privind stimularea creşterii economiei locale cu bani de la UE: criza din Uniune şi discuţiile din ce în ce mai dure privind bugetul UE pentru perioada 2014-2020.
România, alături de alte nouă state, va fi marginalizată de cele 17 state ale zonei euro
"Sunt foarte multe semne de întrebare (în ceea ce priveşte evoluţia economică a Uniunii,
