În camerele frigorifice ale Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava sunt păstrate peste 340 de soiuri de plante româneşti, astăzi pe cale de dispariţie. Singura bancă de seminţe din România poate fi considerată o adevărată „Arcă a lui Noe“ pentru agricultura românească.

Instituţia a fost înfiinţată în 1986, cu scopul de a salva materialul biologic local al soiurilor comune, precum cartoful sau roşia. De peste două decenii, specialiştii suceveni colindă ţara în lung şi-n lat în căutarea de seminţe care riscă să dispară, întrucât agricultorii nu le mai cultivă. Principala cauză este apariţia pe piaţă a speciilor mai performante, dezvoltate artificial pentru productivitate ridicată sau rezistenţă la condiţiile de mediu.

Cartof albastru sau mov de Bucovina

„Nu păstrăm decât ceea ce e foarte important pentru agricultura naţională, atât forme moderne ale plantelor, cât şi cele vechi. De asemenea, conservăm în depozitele noastre şi plante sălbatice care pot oferi surse de gene valoroase pentru ameliorare, pentru cercetare sau cu potenţial de folosire imediată. În total, avem 340 de tipuri de seminţe, în peste 17.000 de eşantioane", spune Silvia Străjeru, şef de serviciu în cadrul Băncii de Resurse Genetice Vegetale din Suceava.

În depozitele instituţiei se găsesc soiuri precum roşia „inimă de bou", roşia trandafirie, castraveţii cornişon, fasolea grasă, bobul de Lisaura, varza de toamnă, leuşteanul, salata de frunze, porumbul cincantin, optac sau hângănesc, usturoiul de Ciopălău, cartoful „albastru de Bucovina", cel „mov de Bucovina" şi „răţuşca", un cartof alb, în formă de banană. „Avem tot felul de seminţe pe care le-am colectat în expediţiile noastre din zone izolate, de la oameni în vârstă, foarte legaţi de tradiţie. Sunt plante cu calităţi gustative deosebite", adaugă Silvia Străjeru.

Cele mai multe cereri vin din Capitală

Sp