De câte ori lua cuvântul în faţa colegilor de partid, Ceauşescu discuta pe tema agriculturii. Cu ocazia discuţiilor despre primul plan cincinal (1951-1955), Ceauşescu, la acel moment adjunct al ministrului Forţelor Armate a cerut credite de la stat pentru gospodăriile agricole.

Într-un alt discurs, în 1953, a acuzat birocratizarea excesivă a aparatului de stat şi a cerut un control total al partidului asupra economiei. La 12-13 decembrie 1950, Miron Constantinescu, preşedintele Comitetului de Stat al Planificării, a prezentat membrilor CC „Raportul asupra planului cincinal de dezvoltare a economiei naţionale a RPR pe anii 1951-1955". Se lansa astfel primul plan cincinal din istoria României. Evident, după model sovietic. Încă din timpul lui Lenin, bolşevicii înfiinţaseră Gosplan (Comisia de Stat a Planificării), ca organ de decizie responsabil de planificarea economiei.

După al Doilea Război Mondial, cu ajutor şi supraveghere de la Moscova, statele est-europene comuniste au lansat, la rândul lor, cincinalele, cu scopul „ridicării nivelului de trai şi al culturii maselor". Se „construia" socialismul prin dezvoltarea forţelor producătoare, eliminarea elementelor capitaliste şi colectivizarea agriculturii. Cehoslovacia şi Bulgaria le-au lansat în 1949. După două planuri de stat anuale, abia în 1951 s-a încumetat şi România.

Credite pentru gospodării agricole

În dezbaterile prilejuite pe marginea adoptării planului cincinal s-a prins şi Nicolae Ceauşescu. El a insistat asupra problemelor din agricultură, pe care le cunoştea din copilărie şi din „teren". „Deşi într-o formă scurtă, planul pune sarcini ca la sfârşitul planului cincinal în agricultura noastră să predomine sectorul socialist, dar aceasta cere o atenţie deosebită mai ales dacă ţinem seama de experienţa primului an în munca de organizare a gospodăriilor colective, unde am obţinut o serie