Hrană, apă şi energie din ce în ce mai puţine pentru o populaţie din ce în ce mai mare. Aceasta este, de departe, cea mai mare provocare a omenirii. Cum o putem rezolva? De la 31 octombrie, vom fi şapte miliarde de pământeni - potrivit unor calcule extrem de complicate realizate de experţii Fondului pentru Populaţie al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

Desigur, momentul este unul simbolic, copilul cu numărul şapte miliarde poate că s-a născut deja. „Este o victorie a omului asupra maladiei, a bolii", declară profesorul universitar Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

Aproape un miliard de oameni trăiesc însă înfometaţi şi n-au acces la banala penicilină, primul pas în istoria medicinei care a făcut ca oamenii să trăiască peste 70 de ani, iar planeta să ajungă la şapte miliarde de locuitori. Pe de altă parte, dacă toţi pământenii ar fi suficient de bogaţi pentru a putea adopta peste noapte stilul de viaţă occidental, cât timp le-ar trebui oamenilor să secătuiască planeta?

Pentru ultimul miliard adăugat, omenirea a avut nevoie de numai 12 ani. O clipire de ochi, faţă de miile de ani necesari pentru ca pământenii să ajungă, pe la anul 1800, la primul miliard pe persoane. Prognozele ONU realizate anul trecut arată că-n 2050 vom fi aproape 10 miliarde de locuitori pe Terra. Se nasc tot mai puţini copii în statele dezvoltate şi în unele dintre ele a apărut deja declinul demografic, dar există o fertilitate mare în zonele sărace.

Unul dintre rapoartele ONU spunea că, dacă n-ar fi existat migraţia din statele paupere spre cele occidentale, declinul populaţiei din ţările dezvoltate s-ar fi declanşat încă de pe la începutul anilor 2000, în loc de 2025 sau 2030, cum se estimează că se va întâmpla. Fertilitatea din Asia va fi principala responsabilă pentru creşterile de populaţie viitoare. India, cu