Nobilii locali, evreii înstăriţi de acum două secole şi medicul sanitar Toma Ciorbă au fost primii care au construit instituţii spitaliceşti la Chişinău. Primele secţii medicale deschise în Capitală au fost cele de chirurgie, traumatologie, boli interne şi infecţioase.

Secolul al XIX-lea a fost una dintre cele mai importante perioade din istoria Capitalei, din punct de vedere cultural şi administrativ. Totuşi, o parte semnificativă din locuitori suferea de boli care puteau degenera în adevărate epidemii. Este cazul febrei tifoide, a tuberculozei şi dezinteriei.

Iată contextul în care la Chişinău au apărut primele spitale, unele dintre ele fiind specializate şi cu medici foarte bine pregătiţi. La sfârşitul secolului, aici funcţionau opt spitale, pentru ca în 1913 numărul lor să crească până la 17, cu o capacitate totală de 660 de paturi.

Prima instituţie sanitară din Chişinău a fost deschisă în 1817. Este vorba despre Spitalul Clinic Republican de Ortopedie şi Traumatologie care, la acea vreme, includea cinci secţii cu 36 de paturi. De asemenea, avea un ospiciu pentru pacienţii cu boli psihice, precum şi o secţie aparte destinată bolnavilor în stare de arest.

Click aici să vezi GALERIA FOTO!

„Clinica a fost deschisă cu sprijinul guvernatorului pentru că, să nu uităm, pe aceste locuri era o administraţie militară. Primul medic care a profesat la Chişinău a fost doctorul Ion Novac. În terminologia de astăzi, ar fi fost un medic generalist. S-a întâmplat prin 1810", spune cercetătorul Iurie Colesnic.

Din 1872, în această locaţie a fost deschisă prima şcoală de felceri şi moaşe din istoria oraşului. Prima promoţie a fost în 1875 şi a constat din 17 persoane.

Cam în aceeaşi perioadă, la Chişinău a fost inaugurată şi instituţia cunoscută astăzi drept Spitalul Clinic Municipal Nr. 4 din strada Columna. Complexul medical e