În cartierul office, lumea la costum are aceeaşi destinaţie: instituţiile europene. Turiştii şi hipsterii aleg braseriile, artiştii-galeriile.

În fiecare luni, la ora 7.20, de pe "Henri Coandă" decolează avionul europarlamentarilor navetişti. Îmbrăcaţi în costum şi cravată, două ore încing laptopurile şi stau cu nasul în ziarele finaciare. La 9.00, când avionul aterizează în Bruxelles, toată tagma se îndreaptă spre o destinaţie comună: instituţiile europene. Oraşul e sub asediul ambuteiajelor, nu şi al claxoanelor. E soare cu dinţi şi vânt tăios de toamnă, iar "eurocorporatiştii" poartă cizme, paltoane, pardesiuri şi eşarfe de lână înfăşurate de trei ori în jurul gâtului. Clădirile din sticlă şi oamenii în costum dau tonul cartierului office, aflat ceva mai departe de centrul oraşului.

Pe la 11.00, forfota se risipeşte şi oraşul se închide în birouri, unde rămâne până la 17.00, când puhoiul se revarsă în pieţe, braserii şi bistrouri ori galerii de artă.

Puţin din Paris, Berlin şi Amsterdam

Din mai până în octombrie, când clima e destul de blândă, turiştii se perindă cu obiectivul de gât pe străzile flamande. Cu toate acestea, în Bruxelles nu te copleşeşte niciodată aglomeraţia, ca-n Paris sau Roma. Oraşul nu te dă pe spate cu ceva anume, ci tocmai cu spiritul cosmopolit: ai spune puţin din Parisul boem al mansardelor, bistrourilor şi galeriilor de artă, puţin din Berlinul berii, puţin din Amsterdamul bicicliştilor, al vieţii de noapte şi al mozaicului arhitectural şi un strop din Roma străzilor pietruite şi a balcoanelor cu flori.

Când eşti în mijlocul unei mulţimi, prima impresie este cea de Turn Babel: spanioli, nemţi, francezi, ruşi, arabi, chinezi, africani, bulgari şi români pe alocuri, uniţi de veşnicele "bonjour" şi "merci".

Belgienii sunt relaxaţi: se vede după cum calcă, după cum zâmbesc câ