Călin Georgescu, desemnat în 2010 de către Consiliul ONU pentru drepturile omului în funcţia de raportor special, atrage atenţia, într-un raport, că foarte puţine sunt statele care au implementat măsurile necesare pentru a stopa munţii de de deşeuri medicale care reprezintă o sursă ascunsă de infecţii şi care ar putea expune oamenii la nivele scăzute de radiaţii, scrie cotidianul american Washington Post.

Georgescu a precizat într-un raport al Naţiunilor Unite că statele „acordă prea puţină atenţie" tonelor de deşeuri pe care le produc în fiecare an şi care de cele mai multe ori conţin agenţi patogeni, sânge, seringi, ace aruncate, medicamente şi vaccinuri expirate. În multe ţări sărace, aceste deşeuri chimice şi farmaceutice ajung direct la gropile de gunoi ale oraşelor, la toaletele spitalelor şi în sistemele de canalizare sau sunt arse în cuptoare de ciment care doar sporesc emisiile de dioxid de carbon.

Diplomatul norvegian Hans Ola Urstad a spus Consiliului pentru Drepturile Omului că multe dintre naţiunile dezvoltate se confruntă cu „un val de neoprit" de gunoi medical şi cu „o creştere considerabilă a exporturilor de deşeuri periculoase" care provin din ţările bogate.

În luna august, organizaţia Amnesty Internaţional a spus că mii de persoane din coasta de Fildeş încă mai aşteaptă tratamente pentru bolile cauzate de deşeurile toxice, exportate ilegal din Amsterdam, în 2006.

Potrivit Washington Post, statele bogate produc în general până la 6 kilograme pe persoană de deşeuri medicale periculoase, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în timp ce statele cu venituri scăzute produc maximum trei kilograme.

Rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată milioane de cazuri de hepatită şi zeci de mii de infecţii cu HIV ar putea fi prevenite în fiecare an dacă acele seringilor nu ar fi refolosite fără a fi sterilizate. De asemene