În ultimul secol, din cauza schimbărilor demografice din Banat au avut loc transformări şi în ceea ce priveşte religia locuitorilor. Datorită tradiţiei multietnice, Timişoara este în prezent orașul cu una dintre cele mai diversificate structuri confesionale din România.
Astăzi, circa 80,6 la sută dintre timişoreni se declară ortodocşi (marea majoritate ţinând de Biserica Ortodoxă Română, iar restul de Biserica Ortodoxă Sârbă) şi zece la sută romano-catolici (cei mai mulți fiind de etnie germană şi maghiară). Urmează religia penticostală cu 8.408 adepţi (2,6 la sută), baptistă, cu 11.000 de adepţi, reformată (două procente, majoritatea maghiari) şi greco-catolică (în marea majoritate români) cu 4.191 de credincioși.
Sunt reprezentate şi diverse alte comunităţi mai mici, cum este cea evreiască (mozaică), cu o istorie de circa 450 de ani și care numără astăzi aproximativ 300 de membri, în cea mai mare parte vârstnici. De asemenea, există în oraş un număr mic de credincioşi creştini ortodocşi greci, armeni, precum şi musulmani (arabi şi turci). Conform ultimului recensământ, 293 de persoane s-au declarat fără religie, în timp ce 359 de timişoreni s-au declarat atei.
Acestea sunt date oficiale culese la cel mai recent recensământ realizat în Banat, în urmă cu aproape zece ani. În aşteptarea cifrelor de la noua numărătoare care va avea loc în această toamnă, am trecut în revistă o scurtă istorie a modificării structurii confesionale a bănăţenilor.
Amprenta demografică.
Timişoara după administrarea românească
Schimbarea demografică etnică din Banat şi-a pus amprenta şi pe planul religiei. Dacă înainte de 1919, dată la care Banatul intră sub administraţia românească, majoritatea locuitorilor erau romano-catolici, în 2011 lucrurile sunt radical schimbate. „Datele statistice vorbesc de la sine. În ultimul secol, numărul o