Guvernul a iniţiat în ultimii ani şase programe principale pentru susţinerea micilor întreprinzători, cel mai recent fiind programul "Mihail Kogălniceanu" care a demarat în luna septembrie şi a atras peste 1.000 de aplicanţi, conform unei prezentări realizate de consilierul economic al premierului, Andreea Paul Vass.
Programele, care presupun printre altele acordarea unor garanţii de stat pentru o parte importantă din valoarea creditelor, subvenţionarea unui procent din dobânzi, scutirea de la plata contribuţiilor sociale sau chiar alocări financiare nerambursabile, au fost proiectate, în special, pentru susţinerea afacerilor mici şi mijlocii confruntate cu dificultăţi de finanţare în contextul crizei financiare şi economice internaţionale.
Însă birocraţia excesivă, imposibilitatea de a estima perioada în care autorităţile publice rezolvă solicitările antreprenorilor şi neîncrederea în Guvern i-au făcut pe micii investitori să fie sceptici cu privire la aceste programe.
IMM-urile, adică firmele care au până la 249 de salariaţi, şi o cifră de afaceri anuală de până la 50 mil. euro, au fost cele mai afectate de criza economică internaţională. Cei mai mulţi proprietari de firme mici şi mijlocii au încercat să reziste pe piaţă prin reducerea costurilor, renunţarea la activităţile neprofitabile şi căutarea de noi pieţe de desfacere.
Accesul dificil la finanţare este una dintre problemele principale cu care se confruntă IMM-urile. Însă mai multe bănci de pe piaţa locală au declarat că unul dintre obiectivele pentru 2011 este creşterea numărului de credite acordate întreprinderilor mici şi mijlocii, iar pentru a susţine accesul IMM-urilor la finanţare au încheiat convenţii cu Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) sau cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR), ca alternativă pentru situaţiile în care firmele nu dispu
