Șeful Oficiului Consiliului Europei la Chișinău a vorbit pentru „Adevărul" despre șansele Moldovei de a trece la perioada de post-monitorizare, dar și despre alte probleme ce trebuie soluționate. Adoptarea legii antidiscriminare şi ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sunt doar două restanţe pe care le are ţara noastră.

Adevărul: Ce realizări are Moldova în ultimii ani comparativ cu alte ţări din Comunitatea Statelor Independente (CSI)?

Ulvi Akhundlu: Republica Moldova are o istorie foarte bogată de cooperare cu instituţiile CoE şi este mult mai avansată decât alte state CSI. De exemplu, Belarus nici nu este un stat membru al CoE. Putem spune că Moldova este pe drumul cel bun: a respectat majoritatea angajamentelor asumate la momentul aderării. Au mai rămas doar câteva restanţe, dar importante. Este vorba de înlocuirea actualelor centre de detenţie provizorie, adoptarea legislaţiei antidiscriminare, ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare etc.

Republica Moldova este monitorizată de Consiliul Europei din 1995. De ce rămânem în continuare sub lupă?

Moldova va fi mereu monitorizată, la fel cum sunt şi Franţa sau Olanda. De ce? Pentru că există anumite instrumente şi convenţii ce implică o monitorizare regulată. Deci, chiar dacă procedura de monitorizare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei se apropie de final, vor exista alte mecanisme de supraveghere şi vor fi alte instituţii ale CoE care vor vizita periodic Moldova, la fel ca pe toate celelalte state-membre. Raportorii care au fost în Moldova în martie pentru a evalua situaţia vor efectua şi a doua vizită, probabil în noiembrie, iar ulterior vor prezenta un raport. Doar după aceasta va putea fi pusă în discuţie chestiunea privind trecerea de la perioada de monitorizare la cea de post-monitorizare.

Ce probleme ar trebui soluţionate pentru a înainta