Alter ego-ul meu urăste femeile cu păreri neargumentate si iesiri emoționale penibile. Din cauza asta lucrez la iesirile emotionale. Tot timpul mă gâdilă în timpan, ironic, la orice inerție teoretică a unei femei cu “opinii” hormonale până îmi desenează o grimasă “meltenească” pe față. Tot el m-a învățat să nu deschid gura dacă nu am argumentu’ la purtător si sa nu vorbesc decât după ce am ascultat.

Intenționam să spun ceva nasol despre femei, dar tot la bărbați ajung să raportez orice . Si aici, da, concluzionez de pe acum. Mai bine stau la intersecție. Nu vreau să trec în nici o tabără. Prefer să folosesc gândirea în stereotipuri ca să definesc intersecția.

Fiecare om vrea să îsi apere haita, desi de multe ori e curios de ce-ar putea fi peste gard. Bărbaților le place să aibă haite bine definite, dar le e greu să comunice fără filtrul feminin emoțional, de asta îsi identifică grupul prin prisma cantității de alcool împărtăsite sau iesirilor primitive pe care le au în comun. Petrecerile fără femei nu sunt altceva decât “sausage fest-uri” după propriile lor definiri. Au constanta nevoie de aprobare din partea sexului feminin. De-a lungul timpului, au fost vânatori, si nu doar pentru stomacul lor, inventându-si noțiunea de familie pentru echilibru. Până si interlopul omnipotent specific secolului XXI spune într-un film “First you get the money, then you get the power, then you get the women”… ghici ciupercă…

…si dup-aia vine Vitoria Lipan si rupe tot. Am auzit un bărbat recend spunând că Vitoria Lipan era cel mai tare bărbat. Ca survival skills, da. Dar el admiră de fapt ce e cel mai natural la o femeie: intuiția si sufletul. Asta miscă o femeie. Îsi căuta bărbatul, totusi. Pun pariu că virgulă Camus si-a imaginat că Sisif era femeie. Animalu’ care sângerează si nu moare. Nu stiu dacă e banc, eu l-am auzit pe un bărbat, interpretând-o dramatic. @N_